Cum ne organizăm timpul III

     Ceea ce voi scrie aici este continuarea pe care am promis-o la sfârșitul articolului „Cum ne organizăm timpul”. Cele care au citit articolul și au așteptat continuarea lui știu despre ce vorbesc.

     Mă consider, în general, o persoană organizată, dar asta știți deja, pentru că v-am mărturisit că îmi place să-mi planific lucrurile, ca să pot să-mi termin lucrurile la timp și să fie bine făcute. Știți cine m-a învățat să fac lucrurile „așa cum trebuie”??? Cine ar fi putut, decât scumpa mea măicuță... De când mă știu mi-a zis: „Decât să faci un lucru cum nu trebuie, mai bine nu-l fă deloc”.

     Promisiunea mea era că voi scrie despre felul în care îmi împart eu sătămâna ca să pot avea timp pentru tot, și anume, să am timp pentru Dumnezeu, pentru soțul meu, pentru copilașii noștri, pentru mine însămi. Eu cred că dacă avem puțină înțelepciune, un carnețel și un pix putem să reușim.

     Așadar, iată cum îmi împart eu săptămâna ca să-mi ajungă zilele săptămânii pentru toate...

Luni: spăl hainele. De ce acum? Pentru că nu-mi place în weekend să am haine întinse peste tot. În general în weekend petrecem în familie și ar fi păcat să stricăm atmosfera cu haine întinse peste tot... Încerc cât pot să creez o atmosferă plăcută și relaxantă pentru ca să ne simțim bine împreună...

Marți: Nimic organizat... însă sunt destule de făcut prin casă, chiar dacă nu este nimic planificat.

Miercuri: Adun hainele spălate luni și calc. Iertare, dragile mele... ultima parte mi se întâmplă mai rar. Cred că este lucrul pe care nu reușesc să-l fac la timp. De obicei calc mai rar și multe haine, deși nu este bine, să nu faceți ca și mine pentru că este mult mai greu, iar rezultatul este unul neplăcut, și anume ore în șir de stat cu fierul de călcat în mână cu durerile de spate aferente. Promit că voi încerca să mă țin de program și în sensul acesta!!!

Joi: Tund gazonul. Uau, unele dintre voi veți zice: „Poftim? Eu? Să tund gazonul???” Iar eu îți voi răspunde scurt și la subiect: „Da! De ce nu? Fii liniștită, că nu îți vor cădea unghiuțele”... Oare sunt rea că spun asta? Nu intenționez să vă supăr, ci doar să vă încurajez să îndrăzniți să faceți lucruri pe care credeți că nu le puteți face și să nu-l luați pe „nu pot” în brațe. Știu că este foarte trendy ca femeile din zilele noastre să-și transforme soții lor în adevărate „gospodine” ale casei. De ce fac eu anumite lucruri care sunt catalogate aparținând părții masculine? Pentru că am decurs la următoarea logică: Marius e în studio și lucrează. El nu poate tunde iarba. Eu mi-am terminat treburile. Ce să fac? Să stau cu burta la soare? Să mă uit la telenovele? (faza cu telenovele e o glumă... vai, telenovelele, le detest!!!!) Să dorm? La toate aceste întrebări răspunsul este „Nu”, așa că vă asigur că chiar nu mi-au căzut unghiuțele dacă am tuns gazonul și o fac cu bucurie... mă relaxez, iar rezultatul este o sâmbătă liberă pentru amândoi, timp minunat petrecut în familie, împreună. Deci, dragile mele, se merită să tund gazonul sau nu???

Vineri: Ooooo, pentru mine vinerea este cheia succesului. Am numit-o vinerea mea secretă (click aici). De ce? Pentru că pentru mine este una din marile descoperiri ale vieții. Mai în glumă, mai în serios... dar chiar așa este... În această zi îmi fac toate treburile casei pentru ca să putem avea sâmbăta liberă. După ce s-au născut copiii, am constatat că parcă nu mai avem timp suficient și am încercat să-l recăpătăm prin ce metode am putut noi. Am încercat la început să ne lăsăm marțea liber ca să ieșim în oraș, să petrecem timp în familie, cu copiii... Apoi copiii au mers la grădiniță și ce zi liberă era marțea când trebuia să te trezești ca să ajungi la timp, să-i pregătim pe copii?! Așa că am stat și ne-am gândit: de luni până vineri sunt zile de lucru, serviciu, etc., apoi sâmbăta pliiiiină cu treburile casei, curățenie, mâncare, iar duminica la biserică. Ca apoi, de luni să o iei de la început. Atunci am hotărât să avem o zi liberă pe săptămână, sâmbăta. Noi credem că este foarte important să ai o astfel de zi în care să nu te streseze nimeni, să o petreci cum vrei: poate acasă cu copiii, poate în oraș, poate la picnic, poate în parc, poate ai chef să lenevești până târziu. Deci, să aveți o zi pe săptămână doar pentru voi și familia voastră, neapărat să încercați și voi, o să vedeți cât de bine vă va face acest lucru, atât vouă, cât și copiilor voștri.

Sâmbătă: Despre cum reușim să punem deoparte sâmbăta pentru familie, citiți articolul Vinerea mea secretă. Aici detaliez cum am învățat să-mi organizez lucrurile astfel încât sâmbăta să o putem dedica familiei, iar duminica să o putem dedica Domnului nostru. E o idee minunată! Citiți articolul și încercați și voi să dedicați o zi... sau măcar o jumătate de zi familiei și veți vedea ce benefic este pentru toată lumea acest lucru!!!

Duminică: Aceasta este Ziua Domnului, zi în care încercăm să ne apropiem mai mult de Tatăl nostru, încercăm să avem părtășie cu El și cu biserica. De aceea, atât cât ține de noi... nu lipsim din Casa Lui.

     „Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.

     Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.”

Exodul 20:8-11

     Acum, dragile mele, așa fac eu. Evident, nu am scris aici toate treburile casei pe care le are o femeie de făcut. Din propria experiență, cred că știți că sunt muuuuulte de făcut. Important este să înțelegem că viața nu este doar atât. Bucurați-vă de multele binecuvântări revărsate asupra voastră! Vă pup!

oana p.

Revin... cu bucurie...

     Mă uit la statisticile blogului și constat cu bucurie că, deși nu am postat nimic nou, totuși intrați și citiți articolele mele, vă mulțumesc :)
     Prin acest mesaj vreau sa-mi cer scuze celor care așteaptă postări noi... și nimic... Vă asigur că în curând voi reveni... Absența mea de pe blog a venit în urma articolului Replică la „Iubire cu lună plină”, acesta cauzând un fel de blocaj, sau poate mi l-am indus fără să vreau din pricina sentimentelor mele față de blog. Dacă înainte orice făceam prin casă mă gândeam la voi, ce să vă mai scriu, ce să vă mai împărtășesc ca să trăiți frumos, bucurându-vă... acum nu mai aveam nici o inspirație.
     Când am văzut că îmi cereți să scriu, mi-am zis că trebuie să scriu, așa că m-am așezat la laptop și am început să scriu un articol, însă în zadar: am șters tot ce am scris, am inchis laptopul și m-am dus la culcare... Așa că asta vreau prin acest articol, să vă mulțumesc că îmi citiți blogul chiar în absența publicării de noi articole, vreau să-mi cer scuze, dar în același timp, vreau să vă asigur că Dumnezeu îmi va da inspirație ca să vă împărtășesc din ceea ce fac eu, pentru că am vazut că vă este de folos. Prin urmare... revin cu bucurie, Domnul să vă binecuvinteze pe toate, vă pup cu drag!

oana p.

Bine nu inseamna perfect

   

     Se pare ca inspiratia mea vine din nou de la aceeasi intrebare a aceleiasi prietene de pe facebook si anume  "Cum va organizati ziua ca sa fie toate lucrurile facute bine si la timp?? HELP!!! " In timp ce spalam azi vasele, mi-am amintit de prietena mea si m-am intrebat la ce s-o fi gandit exact cand a pus aceasta intrebare. Cu gandul la intrebarea ei, dupa ce am terminat vasele, am facut o pirueta in casa si m-am uitat in jur la tot ce vad. Si m-am gandit eu: "Oare imi sunt toate lucrurile facute bine si la timp?" Un prim raspuns care mi-a venit in minte a fost: "Bineinteles". Apoi am realizat ca este o mare diferenta intre bine si perfect, adica intre a face treburile casei bine sau a le face perfect. Daca vom cauta ca toate lucrurile sa fie perfecte, vom sfarsi in frustrare pentru ca mereu si mereu ne vom consuma energia si timpul pentru acele mici detalii pe care doar noi le stim si le observam. Asa ca pentru mine, ca si gospodina a casei mele, a-mi face treburile bine inseamna sa-mi fie casa curata si ordonata. Ca si gospodina in casa ma multumesc cateva lucruri, si anume:

1. In primul rand sa am mancare gatita. Mi se pare un lucru foarte important daca iti iubesti sotul si copiii sa le oferi la amiaza hrana calda. Daca ii tii doar cu salam si omleta... nu stiu ce sa zic, cred ca ar trebui sa-ti revizuiesti atitudinea. Asta nu inseamna ca nu am avut zile cand mi s-a intamplat sa nu reusesc sa fac mancare... si nu a fost o tragedie, dar important este sa nu facem un obicei din acest lucru. Un pastor tanar zicea in predica lui odata, si bine zicea, ca daca iti vine sotul acasa stresat, obosit si nervos... pune-l repede la masa si tot repede o sa-i treaca. Deci, nu prea imi inchipui sa treaca zile intregi si sa n-am ce sa pun familiei pe masa... 
2. Sa fie curata casa. Ce inseamna pentru mine acest lucru? Nicidecum sa spal, sa aspir, sa lustruiesc  zi de zi in mod... obsedant... atunci nu as fi altceva in viata decat o femeie de serviciu a familiei mele. Si nu acesta este telul meu in viata. Vreau sa am timp sa ma bucur de ceea ce-mi ofera Dumnezeu in viata mea, de toate binecuvantarile pe care le-a revarsat asupra mea si asupra familie mele, vreau sa am timp sa iubesc pe cei dragi mie si sa fiu iubita, vreau sa am timp sa zambesc si sa-i fac pe altii sa zambeasca... Totusi... nu scap sa nu trebuiasca sa matur zilnic de trei ori... 
3. Sa-mi fie ordonate lucrurile. Ordonat nu inseamna pentru mine ca toate lucrurile sa fie in orice secunda din orice zi exact exact la locul lor. Am asezat borcanul de dulceata cu un raft mai sus? Vaaai, ce tragedie!!! Oooo, nuuu! M-as considera o prizoniera in propria-mi casa, m-as simti ca fac ca cei de la CTC de pe vremea comunismului. Cum ar fi ca toata ziua sa scoatem lucrurile din dulapuri, din sertare, din camari si debarale? Da, facem asta de cateva ori pe an, cand facem curatenie generala (vezi postarea mea Curatenia de primavara) si asa trebuie sa facem daca suntem  gospodine bune. Eu cred ca o gospodina inteleapta isi tine casa in ordine fara sa uite de alte lucruri importante ale vietii: partasia cu Tatal, timp petrecut cu sotul, cu copiii, cu ea insasi... Cred ca nu trebuie sa ne impiedicam zilnic de mici detalii care nu sunt perfecte in casa noastra. 

     De fapt, totul este foarte simplu, ca un speech in 3 puncte. Concluzia este, dragile mele, simtiti-va bine in propria casa, propria familie, propria viata! Nu te lasa intemintata de obsesia unei case perfecte!!! Si ce-i daca ieri ai spalat si lustruit geamurile si azi a venit furtuna! Nu lua azi totul de la capat! Maine poate va ploua din nou. Asa nu vei ajunge nicaieri! Crezi ca Dumnezeu la sfarsitul vietii noastre ne va intreba cate geamuri am lustruit sau cate rafturi am sters? Sigur, acestea, repet, nu trebuie neglijate! Insa acestea nu trebuie sa ne faca prizoniere, ci trebuie sa fim acele femei intelepte care stim sa ne masuram bine viata si prioritatile. Asa ca, haideti sa fim gospodine intelepte, sa ne facem treburile casei bine, ca pentru Domnul, dar sa nu uitam de curatenia si ordinea din sufletele noastre, ceea ce este cu adevarat important.  

Proverbe 31:10-31

10. Cine poate gasi o femeie cinstita? Ea este mai de pret decat margaritarele.
11. Inima barbatului se increde in ea, si nu duce lipsa de venituri.
12. Ea ii face bine, si nu rau, in toate zilele vietii sale.
13. Ea face rost de lana si de in si lucreaza cu maini harnice.
14. Ea este ca o corabie de negot; de departe isi aduce painea.
15. Ea se scoala cand este inca noapte si da hrana casei sale si imparte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16. Se gandeste la un ogor si-l cumpara; din rodul muncii ei sadeste o vie.
17. Ea isi incinge mijlocul cu putere si isi oteleste bratele.
18. Vede ca munca ii merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19. Ea pune mana pe furca, si degetele ei tin fusul.
20. Ea isi intinde mana catre cel nenorocit, isi intinde bratul catre cel lipsit.
21. Nu se teme de zapada pentru casa ei, caci toata casa ei este imbracata cu caramiziu.
22. Ea isi face invelitori, are haine de in subtire si purpura.
23. Barbatul ei este bine vazut la porti, cand sade cu batranii tarii.
24. Ea face camasi si le vinde si da cingatori negustorului.
25. Ea este imbracata cu tarie si slava si rade de ziua de maine.
26. Ea deschide gura cu intelepciune, si invataturi placute ii sunt pe limba.
27. Ea vegheaza asupra celor ce se petrec in casa ei, si nu mananca painea lenevirii.
28. Fiii ei se scoala si o numesc fericita; barbatul ei se scoala si-i aduce laude zicand:
29. "Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le intreci pe toate."
30. Dezmierdarile sunt inselatoare, si frumusetea este desarta, dar femeia care se teme de Domnul va fi laudata.
31. Rasplatiti-o cu rodul muncii ei, si faptele ei s-o laude la portile cetatii.

oana p.