E luna plina. Afara e noapte, cerul e senin, iar razele lunii patrund feeric pe fereastra. Un amestec de vis si realitate se invart in mintea mea, incercand sa inteleg ce mi se intampla. Imi intind mana si caut sa aflu cat este ceasul. Somnul se invaluie cu o neputinta paralizanta de a ma misca.
In final, imi deschid ochii usor si realizez ca este ora 3. Ma hotarasc sa ma ridic din pat. Ma asez pe marginea patului si ma uit la cel pe care l-am ales sa-mi fie tovaras in viata. E al meu, ce bine ca te-am gasit, iubirea mea, ce bine ca m-ai gasit! Il privesc si zambesc. Zambesc pentru ca il iubesc. Il iubesc pentru ceea ce este el.
Razele galbui ale lunii se astern pe fata-i adormita si-l privesc indelung si ma simt cea mai binecuvantata femeie din lume ca sunt iubita de el. Imaginea lui ma face sa ma trezesc la realitate, la realitatea frumoasa a vietii. Esti al meu si sunt a ta. Nu e vis, e realitate! E realitatea noastra.
Ma aplec si-l sarut... un zambet i se asterne in somn pe buze. Fata-i i se insenineaza concurand astfel cu razele lunii de afara.
Ma ridic. Plec in intuneric cu pasi ingeresti... pentru ca simt ca zbor. Sunt fericita de nu mai pot. De ce? Simplu: iubesc si sunt iubita neconditionat. Te iubesc pentru ceea ce esti, ma iubesti pentru ceea ce sunt. Multumim, Doamne, ca ai ales sa ne intalnim, sa gustam si aici pe Pamant din pura si imensa Ta iubire. Ai revarsat-o din plin si intre noi... fara sa meritam... Ne-am gasit si ne-am iubit, iar de atunci, ne tot iubim cu fiecare secunda tot mai mult...
Cu zambetul pe fata si ochii-mi indragostiti privesc afara. Luna este de un galben superb si este atat de aproape de noi, de parca-i gata sa se rastoarne peste oras. Luminile orasului imbratiseaza parca luna, care in noaptea aceasta e regina nocturna. Si intocmai ca o regina, pleaca tot mai aproape de oras cu un mers galant si minutios, de parca te invita sa o privesti si sa astepti pana va disparea, contopindu-se cu urba indepartata.
Somnul mi se asterne din nou pe gene. In curand se va face dimineata. Imi iau un pahar cu apa si ii multumesc Domnului pentru imensa bucurie ca traiesc, iubesc si sunt iubita. Ma intorc agale spre dormitor, unde fiinta-mi draga doarme linistita. Ma asez din nou sa dorm in bratele celui mai minunat OM... Te iubesc, Marius, si-ti multumesc!
oana p.
