Prima zi din an...

Păcat că în poze nu pot surprinde splendoarea momentului...
însă încerc să o descriu în cuvinte...

Prima zi din an... Cu ochii impăienjeniți de somn, mă trezesc la sunetul pașilor de copil. E un ceas misterios din zi când se îngână ziua cu noaptea. Privesc afară și totul e înghețat. Privesc spre cer și Îi mulțumesc Lui Dumnezeu că am pășit sănătoși în noul an. Privirea mi se oprește în loc; luna creează o atmosferă serafică, de vis... e fermecător, e prima zi din an și deja am văzut atâtea minunății!

În cealalată parte, amurgul oferă un colorit care îmi desfată privirea. Parcă am pășit pe un tărâm de poveste. E frig afară, dar căldura din casă mă lasă să visez în continuare la fereastră. Luna își pierde încetișor din strălucire, lăsând zorile să se arate în toată splendoarea lor... ne vestesc noul an, bine ai venit 2013! 

E ger afară și totul înghețat, iar Marele Maestru, care a creat totul, a vrut să ne ofere prima zi din an minunată. Parcă totul e sculptat în gheață, ținând cont de fiecare crenguță și fiecare firișor de iarbă... Totul formează o operă de artă minunată care pe mine mă lasă într-o stare de beatitudine rară... e prima zi din an și e încântătoare...

Privesc către oraș și încă doarme obosit. Trezește-te oraș frumos, să vezi măreția ce ți se arată! 

Plină de bucurie pentru tot ceea ce am văzut, aștern aceste rânduri aici... Primți cu bucurie și recunoștință tot ceea ce aveți în jur! Vedeți frumosul ce vă înconjoară și umpleți-vă de acea stare de mulţumire sufletească intensă şi deplină...

Așa a început prima mea zi din an...

oana p.