Da, recunosc, pauza a fost prea lungă, însă mi se întâmplă să intru uneori într-o stare de profundă... hibernare :)))))) Uite, în loc de hibernare iarna, mie mie se întâmplă adesea să „hibernez” vara. De ce? Pur și simplu vine vacanța la copii, afară e cald, frumos, oamenii pleacă în concedii... iar eu intru uneori într-o stare de amorțire. În sfârșit nu mă mai trezesc la 6:15! Prima zi de vacanță, copiii dorm liniștiți... Cine mai are chef să pună ceasul să sune și să înceapă puternic programul zilnic? Deșteptarea, micul dejun, sport, etc... Parcă așa bine cântă păsărele la fereastră în diminețile de vară...
Și uite așa a trecut o zi, a trecut alta, a trecut o săptămână, a trecut o lună, iar în luna august am fost plecați în țări străine, a venit toamna val-vârtej cu început de an școlar, cu pregătiri, rechizite, pffff... Și uite că imediat vine Crăciunul și eu nu mai postez pe blog. :(
A sosit ziua când am zis „gata!”. Trebuie să-mi fac timp și pentru blog. Încurajarea mi-a venit de la voi, dragile mele, aflând că așteptați să mai scriu. Vă mulțumesc din suflet că-mi citiți blogul și sper să vă fie de folos în continuare tot ceea ce găsiți scris aici.
Cam atât pe azi... numai bine și la cât mai multe pagini scrise pe blog!
A sosit ziua când am zis „gata!”. Trebuie să-mi fac timp și pentru blog. Încurajarea mi-a venit de la voi, dragile mele, aflând că așteptați să mai scriu. Vă mulțumesc din suflet că-mi citiți blogul și sper să vă fie de folos în continuare tot ceea ce găsiți scris aici.
Cam atât pe azi... numai bine și la cât mai multe pagini scrise pe blog!
