Să învățăm copiii să fie ordonați

Nu știu cum sunteți voi, dar eu sunt mereu în căutare de soluții pentru a învăța copiii diferite lucruri... ajutându-i prin pași mici să se deprindă cu obiceiuri bune și sănătoase, care să-i ajute în devenirea mai târziu a unor adulți responsabili. Așa că, zilele trecute am considerat că este vremea ca dragii mei copii să învețe să facă ordine între lucrurile personale. 

Sunt genul de părinte căruia îi place să lase copiii să se bucure de copilăria lor. Pot înțelege că uneori haosul din camera unui copil poate fi un rezultat al imaginației sale. Însă, atenție! Doar uneori! Să nu uităm că ordinea din camera sa duce la ordinea din mintea și din viața lui. Cred că un copil crescut fără reguli va sta în camera lui într-un haos total, ceea ce va afecta adultul de mai târziu. De aceea, cred că trebuie să începem să facem ordine împreună cu micuții noștri încă de la o vârstă fragedă. Îmi amintesc de când erau mici cum adunam împreună cu ei jucăriile, acestea fiind cauza dezordinei, pentru că erau singurele obiecte care prezentau interes pentru ei.

De la 2 ani începem să observăm cum copiii deja știu să pună diferite lucruri la locul lor. Ce înseamnă pentru ei acest lucru? Le pun acolo unde sunt ei obișnuiți să le vadă. Aici atenție la puterea exemplului! Dacă întotdeauna îți pui hainele aruncate pe un scaun în loc să le pui la locul lor în dulap, copiii mici vor face acest lucru. Ei cred că acolo este locul lor. 

De la 3 ani, putem să îi învățam pe copii să facă ordine cu adevărat între lucrurile personale. Cel mic al nostru va împlini 4 ani în curând, așa că am considerat că deja pot să îmi formez o bună echipă pentru ordinea în camerele lor. Ei bine, daaaaa, mai avem muuulte de învățat, dar toate lucrurile au un început, nu? Noi am început săptămâna trecută. Recunosc, sunt mai greu de convins, la voi nu-i așa???

La 5 ani, copiii pot fi încurajați și îndemnați să își facă singuri ordine între haine, jucării și rechizitele școlare. Cel mic al nostru va împlini zilele care urmează 4 ani, cel mijlociu 6 ani la toamnă, iar cel mare va împlini la iarnă 8 ani.... așa că îmi pun toate speranțele că ceea ce am început săptămâna aceasta va aduce roade - sper ca în viitorul apropiat ordinea de la etajul casei să fie de ordinul trecutului, iar copiii să învețe pas cu pas cum se face ordine și curățenie în camerele lor.

 Prin cativa pasi simpli, îl poți determina pe cel mic să fie mai responsabil. Iată ce și cum am făcut noi:

Spații de depozitare.
Nu știu cum e la voi, însă eu mereu mă împiedic de tot felul de jucării, cărți, creioane, haine, papuci... etc. Înainte de a cere copilului să facă ordine, trebuie tu să găsești un spațiu potrivit pentru toate lucrurile. Dacă aveți timp, confecționați împreună cu micuții voștri cutii, coșulețe, saci și etichete atractive în care să depozitați toate lucrurile pe categorii. Astfel, ei vor ști care este locul fiecărui lucru și nu va fi dezorientat când îi vei cere să facă ordine, va ști ce are de făcut! Dacă nu aveți timp, cumpărați din comerț, pentru că trebuie asigurat spațiul destinat fiecărui articol în parte. Fiind prima dată, am plănuit să stau împreună cu ei, am ordonat toate lucrurile, pentru ca ei să înțeleagă unde este locul fiecăruia. Dacă aveți copii mici, de 2-3 ani, ușurați-le sarcina, punând pe fiecare sertar, cutie, coșuleț sau săculeț o poză a obiectului pe care trebuie să îl conțină.

Ordine între lucrurile pentru școală.
Aici a fost cel mai greu, până am ales împreună ce lucruri rămân, ce aruncăm, ce ținem ca amintire din clasa I, etc. Dar am reușit împreună cu cel mare să rămânem la atât. Tot ce a fost deteriorat am aruncat: coperți rupte, creioane prea scurte, pixuri și stilouri nefuncționale, carioci uscate... ne-am scăpat de tot ce era nefolositor. Ce m-am bucurat când cel mare, în timp ce făceam împreună ordine a înțeles un lucru mare, pe care unii adulți nici acum nu îl știu. A spus: „Aaaa, mami, acum înțeleg, era dezordine pentru că erau foarte multe lucruri care nu îmi trebuiau!” M-am bucurat să văd că în mintea lui deja el știe că trebuie să facem ordine constant, să ne debarasăm dulapurile de lucrurile pe care nu le folosim. Iată, un mic pas făcut înainte... cu satisfacție pentru mine ca mamă... În imaginea din stânga vedeți unul din sertarele biroului. Am folosit două cutii pentru depozitare. Într-una din ele sunt toate instrumentele de scris, în a doua... restul :))))) asta însemnând patroanele cu cerneală, radiere, ascuțitori, lipici, foarfece, scotch, rigle, etc. În imaginea din dreapta doar lucrurile folosite în perioada aceasta, și anume caietele speciale de vacanță, antologia cu lecturile pentru clasele I-IV, o revistă cu rebusuri și integrame... etc. Aici vor fi așezate la începerea școlii doar cărțile și caietele care le va folosi zilnic. I-am explicat în clasa I că este foarte important să aibă un sertar unde să pună ceea ce folosește zilnic, fără să fie alte cărți sau rechizite în plus, pentru a-i ușura pregătirea ghiozdanului și pentru a evita situații de genul „azi am uitat Abecedarul” sau „am uitat caietul special de matematică”. Totul este foarte ușor de găsit...

 Am mutat toate caietele și manualele din camera celui mare în camera celui mijlociu, acesta urmând în toamnă să meargă la clasa 0. M-am gândit că poate îi vor fi de folos lui, sau mie să-mi reamintesc cum trebuie să-l ajut :))))

Ordine între jucării.
Aici a fost o adevărată provocare. Din bunăvoința bunicilor, care de fiecare dată când vin la noi ne aduc jucării (Atenție! Câte 3 din fiecare model pe care scriem întotdeauna 1, 2 și 3, ca să nu ne certăm care a cui este...) și le mulțumim din suflet... ne-am trezit cu o grămadă de jucării achiziționate, care în timp fie s-au deteriorat, fie nu au mai prezentat interes pentru copii. Așa că... un munte de jucării. Ce să facem cu ele? Le-am povestit copiilor despre cât de important este să fim curați și ordonați și că pentru asta trebuie să renunțăm la ce nu folosim.  Le-am spus că ei sunt binecuvântați că au atâte jucării, dar le-am amintit că sunt atâția copii săraci în lume, care nu au cu ce să se joace. Așa că, le-am dat trei pungi mari: una pentru jucăriile deteriorate, unde le punem cele care vor fi aruncate, a doua cu cele care hotărâm împreună că vrem să le dăm copiilor săraci, iar a treia cu cele care ne rămân nouă. Aici atenție! Cum ne învățăm copiii să dăruiască? Nu învățați copiii să dăruiască doar cu jumătate de inimă, trimițând celor săraci tot felul de lucruri defecte. Învățați să dăruiască din toată inima lor, alegând împreună lucruri frumoase și bune, dar care poate nu le mai folosim. Veți fi surprinși cât de darnici sunt copiii în astfel de situații. Poate le-ar fi de folos să le arătați câteva imagini sau videouri cu acești copii săraci. O să fie impresionați, eu am încercat, are într-adevăr efect! 

Pentru jucării, recunosc că nu am avut timp să fac ceva spectaculos, așa că am folosit câteva cutii cu hârtie frumoasă, sau chiar cutii transparente de plastic achiziționate din comerț, coșuri și saci simpli din material colorat.

Aici am folosit un săculeț pentru depozitarea tuturor pionilor, zarurilor și pieseorl mici de tipul Nu te supăra frate. Veșnic întorceam casa pe dos să căutăm piesele pierdute. Iată acum... stau frumos așezate într-un săculeț, ceea ce le ușurează copiilor atât găsirea lor, cât și punerea lor la loc.

Apoi, am mai folosit un săculeț, de data aceasta pentru piesele dintr-un joc preferat al celui mijlociu. 

Și în final... mult iubitul-îndrăgitul și mereu pierdutul ... Lego. Mereu călcam pe câte o piesă de Lego și, ah, ce mă durea! Acum... toate stau frumos la locul lor în acest sac rezistent de pânză...

Am pus jocurile rămase într-un singur loc...

... iar jucăriile rămase după sortare într-un coș mare de tipul celor pe care îl folosea bunica în gospopdărie la culesul merelor. Coș gospodar se numea parcă...

Atenție, nu uitați de lucrurile frumoase confecționate de cei mici. Nu aruncați tot! Sortați cu grijă, iar ce este frumos păstrați ca amintire atât pentru ei cât și pentru voi! Iată unul din picturile pe care eu le-am păstrat... Am găsit numeroase felicitări minunate, dar care nu am apucat să le pozez, însă le-am pus toate în cutie la păstrat.

Important de reținut: consultați copiii înainte de a arunca lucrurile. Copiii au o imaginație foarte bogată și adeseori unele lucruri care pentru voi sunt numai bune de aruncat la gunoi... poate pentru ei în imaginația lor sunt deosebite pentru forma sau culoarea lor. De exemplu am vrut să arunc o bucată mică de plastic, ruptă dintr-o jucărie... când cel mijlociu strigă „Mami, nu-l arunca, este cuțitul meu pentru plastilină!” Ok! :) Multor copii le place să colecționeze diferite lucruri. Mai jos aveți imagini cu diferite pietre, pe care cel mijlociu le colecționează. Avem mai multe pietre, pe care le-am găsit între timp, însă la momentul pozei doar acestea erau „descoperite” din mormanul de jucării. Atenție, nu le aruncați! Copiii colecționează diferite lucruri, aceasta fiind o activitate frumoasă pentru ei. Într-o vreme făceau colecție de șopârle de jucărie (mulțumesc Domnului că de jucărie, și nu vii!) și mereu țipam în casă la apariția lor de sub o canapea sau o pernă, pfffiiiiiuuu, am scăpat de ele la sortarea jucăriilor.

În final... șoc! Am scos afară 6 pungi maaari și un sac mare-mare de jucării, unele de aruncat altele de donat. Vaaaai de mine, dar unde au stat până acum???? Nu știam de ce este atât de greu de adunat jucării :)))) cred că pentru că erau prea multe??? Nu? Ideea este că ne-am scăpat de o bună parte din ele, ba aruncându-le la gunoi, ba donându-le celor care sunt în nevoi. 

Iar la sfârșit... ceva bun și dulce pentru ei... merită să fie răsplătiți pentru munca depusă. Trebuie să învețe că prin muncă avem rezultate frumoase și obținem anumite lucruri... așa că... după faptă și răsplată! Iar eu... printre atâtea jucării... mi-am amintit de propria-mi copilărie, așa că m-am delectat și eu cu spaghete cu brânză și zahăr... delicious&unhealthy food. Merge din când în când... yammmmiiii... ce bine este să te relaxezi după așa o mare realizare.